SNA

Newsletter

OK

Date fizico-geografice

Structura geologică şi relieful
Din punct de vedere geologic perimetrul aparţine unităţii structurale Depresiunea Şimleului Silvaniei, cuprins între Munţii Plopiş la sud-vest, Munţii Meseş la sud-est şi „insulele" de şisturi cristaline Ţicău şi Bâcu spre nord. Depresiunea Şimleul-Silvaniei este situată între Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Pannonică, separând aceste depresiuni majore. În structura Depresiunii Şimleul Silvaniei se deosebeşte un fundament alcătuit din şisturi cristaline cu un înveliş sedimentar preterţiar (Triasic, Cretacic) şi formaţiuni sedimentare de vârstă paleogenă care formează umplutura propiu-zisă a depresiunii. Trăsătura carateristică a cadrului natural, în care este situată comuna Mirşid, o constituie predominanţa reliefului deluros, cu altitudini cuprinse între 200 - 500 m. Majoritatea terenurilor au compoziţia de soluri negre clinohidromorfe cu reacţie acidă şi fertilitate scăzută iar, în special, pe Măgura Moigradului sunt soluri brune argiloiluviatice. Dealurile sunt acoperite cu păduri şi păşuni, la poalele lor întâlnindu-se livezi cu pomi fructiferi, culturi de porumb, grâu, cartofi ş.a.

Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Sărată care străbate satele Mirşid şi Popeni. Celelalte localităţi sunt străbătute de pâraie locale, ce se colectează în Valea Sărată, iar pârâul ce străbate localitatea Moigrad-Porolissum se varsă în valea Almaşului. Hidrografic, teritoriul comunei este străbătut de la vest la est de pârâul Mirşid. Cursuri de apă:

  • Valea Apa Sărată, pe distanţa de 14 km;
  • Pârâul Ortelec, pe distanţa de 4 km;
  • Valea Fâneţelor, pe distanţa de 2 km.


Clima
Clima specifică este temperată şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale cuprinse între 8-9˚C, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu medii cuprinse între -2˚C şi 4˚C, iar cea mai caldă lună, iulie, cu temperaturi medii de 18˚C la 30˚C.
În cursul anului, temperatura aerului variză foarte mult, în funcţie de înălţimea soarelui deasupra orizontului, aceste variaţii fiind reflectate de valorile medii lunare şi anuale. Precipitaţiile medii anuale se încadrează între 700-800 mm. Cantităţiile cele mai mari cad în lunile mai-iunie (vara înregistrându-se de multe ori ploi cu caracter torenţiar, 50-80 l/m2), iar cele mai reduse cantităţi cad în luna februarie. Numărul zilelor cu ploaie oscilează între 100 - 110 zile/an. Vânturile predominante bat din direcţia vest şi nord-vest.

Vegetaţia şi fauna
Vegetaţia caracteristică este de pajişti (folosite ca păşuni şi fâneţe) şi păduri de foioase, principalele specii de arbori întâlnite fiind: gorunul, carpenul, fraşinul, fagul, cerul, precum şi pinul. Zona fâneţelor este bogat reprezentată de plantele medicinale. Animalele sălbatice specifice sunt: porcul misteţ, vulpea, căprioara, iepurele etc.

Resurse naturale de materii prime
În satul Mirşid există tuf vulcanic (rocă sedimentară poroasă) din a cărui prelucrare se face varul alb folosit în construcţii. În satul Moigrad - Porolissum se exploatează dioritul (în acest sens existând o carieră specializată pe acest procedeu), materie primă naturală folosită în construcţii, în special la drumuri. În satul Popeni se exploatează gips, materie primă pentru obţinerea ipsosului. Ca resurse naturale de care dispune comuna şi care pot fi valorificate (acestea găsindu-se în cantităţi mari), în condiţii de transport şi exploatare bune, mai putem aminti: - dacit (rocă vulcanică) de culoare vânătă închisă, sub formă de blocuri cioplite, din care se obţin pavaje, borduri, mozaicuri şi piatră spartă pentru drumuri; - calcar gălbui, fin cristalizat, bun ca piatră pentru drumuri şi pentru industria cimentului; - tuf dacitic alb murdar, mai compact la adâncime, bun ca piatră spartă pentru drumuri şi pentru ciment cu priză bună sub apă.

Înapoi